Povestea unui tata singur ….

             Stim cu toti ca  in ziua de azi iti este greu sa cresti un copil pentru ca vremurile din Romania sunt cam piperate iar venitul face abuzz de portofel. Mai greu este insa sa cresti un copil singur si mai ales ca si tata.

 

“Se spune că un copil îşi găseşte alinarea la pieptul mamei”, dar ce face tatal atunci cand mama lipseste din peisaj?? Dupa cum stim un barbat este stalpul familiei este cel care e ferm si mai aspru cu copii, cum s-ar zice “politistul rau”, femeia reprezinta duiosia, dragostea neconditonata fata de copii, calmul si pana la urma “Bunastarea unui camin nu depinde de bogatie sau de confort, de frumusete sau de lux. Totul depinde de Mama.” (G. W. E. Russell), tot ce e mai frumos in sanul familiei depinde de ea.

Acuma e doar “tata” care trebuie sa se feminizeze, sa spele rufe, sa calce, sa se duca la sedintele cu parintii, sa isi sustina copii, sa ii indrume, sa invete sa fie un maestru in ale bucatariei, sa cumpere rochite si sa isi duca fetita la balet.

Pentru unii barbatii e greu si asta duce la dezastru pentru altii e extraordinar de dificil  si invata sa fie si mama si tata pentru copii lui .

Nu e deloc usor sa iti trimiti copii la scoala si sa le cumperi ce au nevoie. Tatal munceste unde poate are un salariu fix, cat despre mama le e greu sa vorbeasca  pentru ca a vazut in ochii lor cat de mult le lipseste. Culmea ironiei intr-o poveste ca asta ar fi ca odraslele sa mai aiba si probleme de sanatate …..

Zilele din viata lui se rezuma numai la copii, la dorintele lor si atunci cand pune capul pe perna se gandeste cum sa ii educe mai bine.

Cresterea si dezvoltarea copilului în cadrul unui astfel de mediu lasa de cele mai multe ori urme adânci în evolutia sa psihica iar absenta unuia dintre parinti este resimtita la cote înalte.

Tatal singur mai diminueaza spiritul autoritar, devine mai protectiv si grijuliu, acorda o mai mare atentie nu atât aspectelor disciplinare cât mai ales celor legate de educatia propriu-zisa. De cele mai multe ori, pentru a înlocui lipsa mamei, el apeleaza la diferite persoane din afara familiei propriu zise pentru ajutor: bunici, matusi, etc. În cazul fiicelor astfel crescute, acestea devin –stapâne si mame– ale casei asumându-si îndatoriri cu mult peste capacitatile unui tânar. Ele vor fi cele care îngrijesc fratii mai mici, fac curatenie, mâncare, ofera suport emotional tatalui.

Lipsa unuia dintre parinti are influente negative începând cu lipsa afectivitatii ajungând pâna la afectarea socializarii si integrarea în societate.

Intr-o familie monoparentala exista si parti bune pentru copii, el devin mai responsabil si mai matur, relatia cu parintele este una mai apropiata, taticii singuri folosesc mai multe tehnici  pozitive de educare decat cei casatoriti.

Insa exista si cazuti triste in care copilul  sufera de tulburari psihice si dependente tardive in viata. Riscul de consum de droguri creste.

Sunt cazuri si cazuri, in care copilul este afectat si mai tarziu in adolescenta apuca cai gresite isi distruge viata, renunta la scoala familia dispare  dar e bine ca avem si varianta buna in care copilul realizeaza greutatea  la care a fost supus tatal si atunci copilul invata ca e mai bine sa nu faca aceeasi greseala ca parintii lui .

Eu una  mi-as dorii sa fie numai cazuri fericite dar dragii mei daca treceti prin asa ceva invatati sa va autoeducati pentru ca este o lume libera si ca doar din bun ajungi la mai bun.. ….:)
 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s