O scrisoare catre tine

Nu am vazut niciodata ore mai intunecate si mai singuratice cum am vazut acum de la rasaritul soarelui pana la miezul notpii si nici secunde mai indelungate , aveam impresia ca daca imi dozez timpul prin seriale de 40 de minute stiu exact cum si cat de rece trece timpul, simteam fiecare replica a personajelor ca o secunda trecuta ca un pas mai aproape de tine, simteam timpul ii gaseam notiunea prin dorul catre tine.

Imi amortizam sufletul cu cate o tigara, repetam secundele serialului pentru ca nu reuseam sa inteleg nimic imi simteam doar inima in piept cum cerea la tine . Si chiar a intrebat de tine de mai multe ori intr-o singura secunda !N-am stiut ce sa ii raspund, nu cred ca ar fi capabila sa inteleaga ca dorul ei ar trebui sa accepte rabdarea si asteptarea in aceeasi compozitie .

I-am refuzat in urmatoarele ore toate intrebarile si toate framantarile i-am zis chiar ironic sa le gandeasca singura sa nu ma puna pe mine doar si asa sunt destul de obosita de vocile din capul meu . Ironic ! Nu am ajuns nicaieri ! Tampita ! Numara secundele !!

Tot ce stiu e ca nu vreau sa descopar viata si timpul singura, nu asa apreciez fericirea , tu esenta ta e fericirea mea !!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s